„Spune ce ai pe inimă!” – Campanie de informare despre fibrilația atrială

2013-10-25

comunicate

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Neurologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Primăriei Sectorului 3, lansează campania „Spune ce ai pe inimă”primul demers de evaluare a riscului cardiovascular şi informare pentru depistarea precoce a fibrilaţiei atriale, cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac şi unul dintre principalii factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.
La nivel european se apreciază că aproximativ 6 milioane de persoane suferă de această afecţiune tăcută, iar în România se estimează că aproximativ 200.000 de oameni au fibrilație atrială. De aceea, campania îşi propune să atragă atenţia asupra riscurilor la care sunt supuse persoanele nediagnosticate şi netratate – accidente vasculare cerebrale, de cele mai multe ori cu urmări tragice pentru tot restul vieţii.
Astfel, în perioada 25 octombrie – 03 noiembrie 2013, în Parcul „Alexandru Ioan Cuza” (Parcul IOR – Titan) din Bucureşti va fi amenajat un punct de informare pentru depistarea precoce a fibrilaţiei atriale, unde oamenii vor beneficia şi de evaluări gratuite a riscului cardiovascular.
Mulţi dintre pacienţii cu fibrilaţie atrială nu au niciun fel de simptom, iar acest lucru face ca boala să fie de cele mai multe ori ignorată. Studiile arată că fibrilaţia atrială se asociază cu un risc crescut al pacienţilor de a dezvolta accidente vasculare cerebrale, una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică în România„, a declarat Vasile Barbu, Preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Cercetările recente arată că fibrilaţia atrială se asociază cu un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta un accident vascular cerebral. Totodată, accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea şi reduc cu 40% rata de recuperare.
Accidentele vasculare cerebrale produse pe fondul fibrilaţiei atriale implică nu doar costuri directe şi indirecte foarte mari pentru sistemul de sănătate (din cauza numărului de zile de spitalizare şi recuperarea ulterioară), dar are şi urmări traumatizante pentru pacient şi familia acestuia, care de multe ori devine o persoană dependentă de cei din jur. În plus, spitalizarea unui pacient cu AVC pe fond de FA este cu aproximativ 30% mai scumpă decât a unui pacient cu AVC fără FA.
Campania îşi propune să crească gradul de conştientizare a importanţei de a aborda preventiv această afecţiune cu grave consecinţe atât la nivel de sănătate a pacienţilor, cât şi la nivel economic, în ceea ce priveşte costurile tratamentelor. Această epidemie silenţioasă poate fi combătută prin măsuri care sunt acum disponibile şi pacienţilor români”, a declarat dr. Rodica Tănăsescu, Preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.Update 7 noiembrie 2013: 465 de români (76% dintre cei testaţi) cu boli cardiovasculare, inclusiv fibrilaţie atrială, au fost depistaţi în doar 10 zile de testare.

În cadrul campaniei de informare pentru depistarea precoce a fibrilaţiei atriale „Spune ce ai pe inimă”, desfăşurată în perioada 25 octombrie – 3 noiembrie, 614 persoane au beneficiat de evaluări cardiovasculare gratuite, dintre care 162 au fost depistate cu fibrilaţie atrială. În total, 465 de persoane au prezentat risc pentru patologie cardiovasculară.
De multe ori, bolile cardiovasculare sunt subestimate din punct de vedere al prognosticului. Insuficienţa cardiacă are un prognostic la 5 ani mai prost decât majoritatea formelor de cancer, adică mai mulţi pacienţi depistaţi cu insuficienţă cardiacă severă mor în primii 5 ani de la diagnosticare decât cei diagnosticaţi cu majoritatea formelor de cancer”, a declarat Dr. Rodica Tănăsescu, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
Peste 50% dintre cei testaţi nu ştiau ce înseamnă fibrilaţia atrială, iar foarte puţini ştiau că suferă de această afecţiune, dar nu o tratau. Dintre cei 614 pacienţi testaţi, 27% au vârsta cuprinsă între 66 şi 75 de ani, iar 31% între 56 şi 65 de ani. În cadrul campaniei, au fost testaţi şi 43 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani. 

Apariții în presă: