Gripa sezonieră constituie o provocare majoră pentru sănătatea publică, având un impact deosebit asupra persoanelor vârstnice. Deși este frecvent percepută ca o infecție respiratorie ușoară și autolimitantă, gripa poate genera complicații medicale severe, în special în rândul celor vârstnici. Aceasta poate agrava afecțiuni cronice preexistente, precum bolile cardiovasculare, diabetul sau afecțiunile pulmonare, și poate duce la spitalizări, pierderea autonomiei și chiar deces. Pe lângă consecințele clinice, gripa are și un impact economic și social considerabil, afectând sistemele de sănătate și calitatea vieții pacienților.

Povara gripei, complicațiile și mortalitatea

Gripa sezonieră este una dintre principalele cauze de deces la nivel global, în special în rândul persoanelor vârstnice. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), gripa determină anual între 290.000 și 650.000 de decese cauzate de complicații respiratorii. La nivel mondial, se estimează că apar aproximativ 1 miliard de cazuri de gripă în fiecare an, dintre care 3–5 milioane sunt forme severe.¹ Practic, în fiecare minut, undeva în lume, o persoană moare din cauza gripei.

Persoanele vârstnice prezintă un risc crescut de complicații severe din cauza modificărilor fiziologice asociate cu îmbătrânirea, inclusiv scăderea răspunsului imun. Conform CDC, între 70% și 85% dintre decesele asociate gripei sezoniere și între 50% și 70% dintre spitalizările cauzate de gripă apar la persoanele de peste 65 de ani.²

Gripa afectează nu doar sistemul respirator, ci poate agrava o gamă largă de afecțiuni cronice preexistente prin:

Complicații cardiovasculare: infecția gripală este asociată cu un risc de până la 10 ori mai mare de infarct miocardic acut în primele 1–3 zile după infecție iar riscul de accident vascular cerebral poate crește de până la 8 ori.³

Complicații respiratorii: printre cele mai frecvente complicații se numără pneumonia virală sau bacteriană, insuficiența respiratorie acută și exacerbarea bolilor respiratorii cronice cum ar fi astmul sau BPOC.⁴

Complicații neurologice: sunt raportate cazuri de encefalopatie, delir, sindrom Guillain-Barré și pierderea autonomiei funcționale.⁴

Complicații metabolice: la pacienții cu diabet zaharat, gripa poate destabiliza controlul glicemic și poate duce la complicații acute precum hiperglicemie severă sau chiar cetoacidoză diabetică.⁵

Până la 23% dintre pacienții vârstnici care suferă de gripă pot experimenta pierderea independenței în activitățile zilnice (ADL), ceea ce contribuie la declinul funcțional și la creșterea riscului de instituționalizare.⁶

 Imunosenescența si impactul asupra eficacității vaccinale

Un factor cheie esențial în înțelegerea riscului crescut al vârstnicilor în povara gripei este imunosenescența – procesul natural de îmbătrânire a sistemului imunitar.

Imunosenescența reprezintă o deteriorare progresivă a sistemului imunitar odată cu înaintarea în vârstă, afectând atât imunitatea înnăscută, cât și pe cea adaptativă. Acest proces are consecințe semnificative asupra capacității organismului de a răspunde eficient la infecții și, în mod particular, asupra eficacității vaccinurilor administrate persoanelor vârstnice.

Pe măsură ce îmbătrânim, se observă un declin al răspunsului imun, care contribuie la  scăderea imunogenității vaccinurilor la vârstnici. În cazul vaccinurilor gripale cu doză standard de antigene (standard dose – SD), eficacitatea este semnificativ diminuată odată cu vârsta. Meta-analiza realizată de Lee et al. care a inclus date din 12 sezoane gripale și peste 45 de milioane de persoane vârstnice, a demonstrat că vaccinul gripal cu doză mare de antigene (HD-IIV) oferă o protecție semnificativ superioară comparativ cu vaccinul gripal cu doză standard de antigene (SD-IIV), inclusiv împotriva complicațiilor respiratorii și cardiovasculare care pot necesita spitalizare.⁷

Aceste date subliniază o realitate importantă: eficacitatea vaccinurilor gripale cu doză standard de antigene poate fi redusă în rândul populației vârstnice.

În contextul îmbătrânirii accelerate a populației și al impactului imunosenescenței asupra răspunsului imun, este esențială adaptarea strategiilor de vaccinare antigripală în funcție de grupa de vârstă. Studiile internaționale și recomandările autorităților de sănătate publică, inclusiv cele ale CDC și ECDC, susțin diferențierea vaccinării pentru a asigura o protecție optimă împotriva gripei.⁸

De ce vârstnicul are nevoie de un vaccin gripal dedicat, cu doză mare de antigene

Vaccinul gripal cu doză mare de antigene a fost special dezvoltat pentru a răspunde nevoilor medicale a vârstnicilor, care sunt mai vulnerabili la complicațiile gripei din cauza declinului funcției imunitare asociat cu îmbătrânirea (imunosenescența).

Începând cu sezonul gripal 2025/2026, în conformitate cu recomandările formulate de Organizația Mondială a Sănătății, vaccinul gripal utilizat este unul trivalent.

Pentru persoanele vârstnice, este recomandată utilizarea unei formulări cu doză antigenică crescută (HD), care conține 60 µg de hemaglutinină (HA) per tulpină virală –  de patru ori mai mult decât vaccinurile gripale cu doză standard de antigene, cu scopul de a induce un răspuns imun mai robust în rândul persoanelor vârstnice, categorie la care reactivitatea imunologică post-vaccinală este în mod natural diminuată.⁹

Eficacitate comparativă cu vaccinul cu doză standard de antigene

Eficacitatea vaccinului cu doză mare de antigene (HD) a fost demonstrată în cadrul unui studiu clinic randomizat realizat pe adulți cu vârsta de 65 de ani și peste. Rezultatele au arătat că acest vaccin oferă o protecție cu 24,2% mai mare împotriva infecției gripale comparativ cu vaccinul gripal cu doză standard de antigene.¹⁰

În sprijinul diferențierii strategiilor de vaccinare antigripală la vârstnici, studiul DANFLU-1¹¹– un studiu randomizat pragmatic desfășurat în Danemarca în sezonul gripal 2021/2022 – a demonstrat că vaccinul gripal cu doză mare de antigene (HD-IIV4) a oferit o protecție superioară față de vaccinul cu doză standard de antigene (SD-IIV4), reducând semnificativ spitalizările pentru gripă sau pneumonie, cu o eficacitate relativă de 64,4% (IC 24,2–84,6%), și a fost asociat cu o reducere a mortalității de orice cauză  de 48,9%.¹¹

Aceste rezultate susțin necesitatea adaptării vaccinării diferențiate  în funcție de vârstă și vulnerabilitate, în special în contextul imunosenescenței.¹¹

Concluzii

1. Imunosenescențareprezintă un factor determinant în scăderea eficacității vaccinurilor gripale la vârstnici, prin afectarea atât a imunității înnăscute, cât și a celei adaptative;
2. Dovezile din studii clinice și meta-analize arată că răspunsul imun la vaccinurile gripale standard este semnificativ diminuat la vârstnicii ≥60-65 ani, comparativ cu populația tânără;
3. Vaccinul gripal cu doză mare de antigenea fost conceput pentru a contracara efectele imunosenescenței, oferind un răspuns imun superior și o protecție mai eficientă împotriva gripei și complicațiilor sale;
4. În contextul îmbătrânirii accelerate, adaptarea vaccinării antigripale în funcție de vârstă este esențială, iar dovezile din studii clinice și din practica medicală susțin eficiența vaccinării diferențiate pentru protejarea vârstnicilor;
5. Menținerea vaccinării antigripale pe întreaga durată a sezonului, inclusiv în etapele sale târzii, este esențială pentru asigurarea unei protecții adecvate a grupurilor populaționale vulnerabile, conform recomandărilor formulate de ECDC;
6. Vaccinul gripal cu doză mare de antigene este recomandat ca primă opțiune pentru imunizarea persoanelor vârstnice (≥60 ani), în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății Nr. 5 135 din 11 octombrie 2024, în cadrul campaniilor de vaccinare antigripală sezonieră.¹²

Referințe

1.World Health Organization. Influenza (seasonal) [Internet]. Geneva: WHO. Disponibil la: Influenza (seasonal); Accesat la 26.06.2025

2.Centers for Disease Control and Prevention. Preliminary estimated flu disease burden: 2022–2023 flu season. Disponibil la: Preliminary Estimated Flu Disease Burden 2022–2023 Flu Season | Flu Burden | CDC; Accesat  la 26.06.2025

3.Warren-Gash C, et al. Eur Respir J. 2018;51(3) Disponibil la: Laboratory-confirmed respiratory infections as triggers for acute myocardial infarction and stroke: a self-controlled case series analysis of national linked datasets from Scotland

4.Michael B. Rothberg, et al. The American Journal of Medicine (2008) 121, 258-264 Disponibil la: Complications of Viral Influenza – ScienceDirect

5. Sandrine I. Samson, et al. Journal of Diabetes Science and Technology 2021, Vol. 15(1) 44–52 Disponibil la: Quantifying the Impact of Influenza Among Persons With Type 2 Diabetes Mellitus: A New Approach to Determine Medical and Physical Activity Impact

6.Melissa K. Andrew, et al. Drugs & Aging (2019) 36:29–37 Disponibil la: Influenza Vaccination in Older Adults: Recent Innovations and Practical Applications | Drugs & Aging

7. Jason K.H. Lee, et al. Vaccine X. 2023;14:100327 Disponibil la: High-dose influenza vaccine in older adults by age and seasonal characteristics: Systematic review and meta-analysis update – ScienceDirect

8. European Centre for Disease Prevention and Control. Seasonal influenza vaccines. Stockholm: ECDC. Disponibil la: https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza/prevention-and-control/seasonal-influenza-vaccines

9. Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Rezumatul caracteristicilor produsului – RCP nr. 15674/25.10.2024Disponibil la: RCP_15674_25.10.24.pdf Accesat la: 26.06.2025

10. DiazGranados CA, et al. N Engl J Med. 2014;371(7):635–45. Disponibil la: Efficacy of High-Dose versus Standard-Dose Influenza Vaccine in Older Adults | New England Journal of Medicine

11. Niklas Dyrby Johansen, et al. NEJM Evid 2023; 2(2) Disponibil la: A Pragmatic Randomized Feasibility Trial of Influenza Vaccines | NEJM Evidence

12. Ministerul Sănătății Ordin nr. 5135 din 2024-10-11/1766 din 2024-10-15, MO PI 1054/2024-10-21. Disponibil la: ORDIN 5135 11/10/2024 – Portal Legislativ; Accesat la 26.06.2025

	Descărcați aici comunicatul in varianta PDF
	Descărcați aici informațiile pentru medici privind vaccinarea antigripală diferențiată pe grupe de vârstă pentru o protecție optimă

Date de contact:

ASOCIAȚIA SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE MEDICINA FAMILIEI/MEDICINĂ GENERALĂ
Str. Popa Nan nr. 65 parter ap.1 Bucuresti sector 2 cod postal 024076
www.snmf.ro Tel: 0213154656   Fax: 0314190417     email: office@snmf.ro